Esse est percipi

Vox clamantis in deserto

Gardianul corupt al Chinei

* Articol publicat în doua părți, la datele de 20 iunie și 24 iunie 2010, pe Vox Clamantis in Deserto.

Recent, la Hong Kong a fost publicată o carte rară, intitulată Black Box, care dezvăluie o imagine a Chinei diferită de cea oficială. O țară coruptă și al cărei gardian anti-corupție, CCCD, este tocmai vârful corupției.
Rolul CCCD este acela de a rezolva problema corupției. Dar, acum, însăși CCCD a devenit un focar de corupție,” scrie în prefața cărții despre CCCD. Aceasta dezvăluie că CCCD operează fără a fi supravegheată, deține un buget nelimitat, nu răspunde nimănui și este folosită de liderii politici ca o armă pentru a-și ataca oponenții, precum și dizidenții politici.

Pe 12 ianuarie 2009, un grup de bărbați a intrat în sediul Ministerului Securității Publice din Beijing și s-au îndreptat către biroul lui Zheng Xiaodong, ministru adjunct (un fel de secretar de stat de pe la noi) și al zecelea în ierarhia poliției naționale. L-au arestat și l-au escortat, printre colegii săi șocați, către o dubă ce aștepta afară.
Aceștia erau oficiali ai Comisiei Centrale de Cercetare Disciplinară (CCCD) a Partidului Comunist, cel mai puternic organ de cercetare al Chinei, însărcinat cu stârpirea corupției și delictelor în rândurile celor 76 de milioane de membri ai partidului. Deține mai multă putere decât poliția sau sistemul judiciar.

CCCD este o organizație secretă, aflată deasupra legii și poliției, efectuând investigații potrivit propriilor sale reguli. Nu are un website public și nu răspunde în fața vreunei instituții publice. Este o componentă esențială a partidului comunist și a rămânerii acestuia la putere.

În țările conduse de lege, autoritățile judiciare trebuie să opereze în conformitate cu legea. Dacă trebuie folosite metode speciale în circumstanțe speciale, chiar și atunci autoritățile trebuie să urmeze procedurile corecte și să existe un control strict al scopurilor și acțiunilor acestora.”

Cartea, a cărei autori nu-și dezvăluie identitatea, cere abolirea uneia dintre metodele cele mai folosite de CCCD – shuang gui (regula dublă), conforma căreia suspecții pot fi reținuți pentru interogatoriu, într-un amplasament secret, pe termen nelimitat. Autorii numesc asta detenție extra-legală, și acuză CCCD că folosește această metodă atunci când nu deține suficiente dovezi împotriva suspecților și are nevoie de o mărturisire.

De obicei, suspectului nebănuitor i se spune să se prezinte la un hotel sau o pensiune, pentru o întâlnire și atunci când ajunge este arestat. Ofițerii CCCD îl sechestrează, lipsindu-l de orice contact cu lumea exterioară. Familia și prietenii săi nu știu unde se află; acesta putând fi reținut chiar și pentru mai multe luni de zile.
Mulți nu rezistă sub presiune. În conformitate cu media chineză, mai mult de 100 de persoane aflate sub shuang gui s-au sinucis anul trecut.

Partidul Comunist a înființat un comitet intern anti-corupție încă din 1927, la doar șase ani de la fondarea sa. După 1949, acesta a devenit CCCD. Inactiv pe perioada revoluției culturale, a fost reconstituit în 1978. Așa cum se cuvine pentru un post atât de sensibil, liderii acestuia au fost printre cei mai puternici oameni din China – Chen Yun, Qiao Shi, Wei Jianxing, Wu Guanzheng și, din 2007, He Guoqiang.
Arestarea lui Zheng Xiaodong este un bun exemplu al puterii sale. Născut în Shantou, Zheng s-a remarcat printr-o activitate prolifică în domeniul său, pe când era la Guangdong, inclusiv arestarea lui Cheung Tze-keung, a cărui bandă îl răpise pe Victor Li, fiul lui Li Ka-shing. Cheung Tze-keung era unul dintre cei mai faimoși gangsteri din Hong Kong în anii ’90, deținând numeroase mașini de lux, inclusiv un Lamborghini galben.
Ca recompensă pentru succesele sale, Zheng a fost promovat la Beijing, unde a devenit șeful biroului pentru infracțiuni economice, iar în aprilie 2005, ministru adjunct și membru al comitetului ministerial al Partidului Comunist.
Dar, după arestarea președintelui companiei Gome, Huang Guangyu, în noiembrie 2008, poliția a descoperit că Zheng a primit bani de la Huang și avea relații apropiate cu membrii mafiei. Cazul era prea delicat pentru poliție, așa că aceștia l-au pasat CCCD. În perioada interogatoriilor din ultimele 12 luni, Zheng a încercat să se sinucidă.

Black Box afirmă că oficialii CCCD au putere absolută, care, în cuvintele Lordului Acton, corupe absolut. Cartea oferă exemplele a doi lideri locali ai CCCD.

Unul era Zeng Jinchun, liderul CCCD din Chenzhou, provincia Hunan, care, împreună cu soția și copiii săi, au luat mite însumând 31,5 milioane yuani (4,6 mil.$) între 1997 și 2006. Acesta mai avea și 28,77 milioane yuani (4,2 mil.$) pe care-i nu-i putea justifica. O mare parte a averii sale fusese obținută din plăți venite din partea contractorilor din domeniile construcțiilor și mineritului, de care era responsabil.
În schimbul banilor primiți de la proprietarii minelor, acesta îi proteja prin utilizarea forțelor de securitate pentru reprimarea fermierilor care protestau împotriva metodelor de minerit și folosind shuang gui pentru arestarea persoanelor care i se opuneau, inclusiv proprietarul unei companii private care a refuzat să-i plătească 400.000 de yuani (59.000 $) pentru „protecție.”
Un comandant de poliție, care a încercat să i se opună, a fost forțat să părăsească Chenzhou, temându-se pentru viața sa. În cele din urmă, după ani de plângeri din partea localnicilor, Zeng Jinchun a fost arestat. În august 2009, un tribunal din Changsha l-a condamnat la moarte.

Împreună cu acesta a fost condamnat și Li Dalun, liderul partidului Chenzhou între februarie 1999 și mai 2006, care a luat 13,74 milioane de yuani (2 mil.$) ca mită și avea 22 de milioane de yuani (3,2 mil.$) venituri ce nu le putea justifica. Acesta a primit pedeapsa cu moartea, comutată ulterior în închisoare pe viață. În calitate de lider anti-corupție din Chenzhou, Zeng ar fi trebuit să-l aresteze pe Li; în schimb acesta a cooperat cu Li pentru obținerea unei averi. În total, 158 de oficiali și afaceriști din Chenzhou au fot implicați în infracțiuni și corupție.

Al doilea exemplu a fost Wang Huayuan, șeful CCCD din provinciile Guangdong și Zhejiang, din mai 1998 până în aprilie 2009, când a fost preluat de ofițeri ai CCCD pentru interogatoriu.
Aceștia au descoperit că, la fel ca Zeng, Wang a abuzat de puterea sa pentru a acumula sume mari de bani, provenind din mite și cadouri. Acesta efectua călătorii dese în afara țării pentru a juca la cazino. A fost concediat din postul său, exclus din partid și așteaptă procesul. Cu alte cuvinte, a comis tocmai infracțiunile pe care era responsabil să le stopeze.

Într-un discurs public, Wang descria fărădelegile de care el însuși s-a făcut vinovat.”Mai mult de jumătate dintre oficialii corupți au amante; acest lucru nu trebuie permis,” spunea acesta. „Astfel de oficiali încep prin a-și pierde încrederea politică, apoi comit infracțiuni economice și au probleme în viața privată. Dacă publicul descoperă corupția, trebuie s-o raporteze prin scrisori, telefon sau e-mail. Există un număr de telefon național la care se poate suna. Transparența este cea mai bună metodă de luptă împotriva corupției.”
Într-un discurs ținut în august 2008, acesta vorbea despre abuzurile sistemului shuang gui și le recomanda investigatorilor să se poarte corect și să nu abuzeze de puterea lor.

Black Box afirmă că plângerile publicului privind oficialii corupți au fost unul dintre factorii luați în considerare de conducerea CCCD atunci când au luat decizia de a lansa o investigație. Alți factori sunt soliditatea dovezilor, a posibilității de aflare de dovezi noi, a rolului suspectului în guvern și, mai important, a puterii sale politice. Decizia este una politică, la fel de mult precum este și una legală.
În cazul lui Wang Huayuan, CCCD din Beijing a intenționat să-l ridice pentru un interogatoriu încă din 2006, dar a hotărât împotriva acestui fapt, deoarece înalții oficiali credeau că acest lucru va afecta serios imaginea publică a instituției, dacă un astfel de membru important va fi reținut. Wang a fost secretar al partidului în cadrul CCCD în două dintre cele mai importante provincii chineze, Guangdong și Zhejiang, participând la întrunirile naționale ale organizației ca membru în comitetul de conducere.

Cartea susține că CCCD nu se poate atinge de membrii conducerii naționale și de familiile acestora. „Acești prințișori nu trebuie să se teamă de închisoare. Își pot vedea de afaceri liniștiți. Dar, această protecție nu se extinde și la prințișorii provinciali sau de la nivel de oraș. Părinții pot ajunge la închisoare pentru crimele copiilor.”

În octombrie 2008, un tribunal din Nanjing l-a condamnat pe Jiang Renjie, vice-primarul din Suzhou, unul dintre cele mai bogate orașe ale Chinei, la moarte, pentru o mită totală de 100 de milioane de yuani (14,6 mil.$), primită de la cinci companii imobiliare între 2001 și 2004.
Black Box, însă, insistă că adevărata crimă a lui Jiang a fost aceea de a-și folosi puterea pentru a măslui licitațiile municipalității în favoarea unei firme patronate de fiul său. Ca rezultat, compania acestuia a obținut o cotă de 40% dintr-o piață de 800 de milioane de yuani (117 mil. $) pe an. Black Box afirmă că nemulțumirile opiniei publice privind corupția au fost motivul principal al protestelor din iulie 2009 din Xinjiang, atât ale etniei han cât și a uighurilor, împotriva guvernării lui Wang Lequan, liderul partidului în regiune din 1994. Oamenii din ambele comunități au cerut demiterea acestuia. A fost, în cele din urmă, demis în aprilie 2010.
Black Box spune că Xinjiang a fost un caz special în China, în sensul că legea CCCD nu s-a aplicat acolo. Atunci când a primit plângeri împotriva oficialilor din regiune, CCCD le-a trimis către Wang, să le rezolve acesta.

Acesta este împăratul din Xinjiang, aflat la putere de mai mult timp decât orice alt lider provincial sau regional. Controlează absolut tot. Multe proiecte de anvergura s-au dezvoltat în Xinjiang în ultimii ani, dintre care mai mult de jumătate au luat drumul companiilor din Shandong, înfuriindu-i atât pe uighurii cât și pe hanii care trăiesc acolo.” Wang este născut în Shandong.

Black Box susține că CCCD a primit scrisori de protest de la uighuri împotriva imobilelor de lux construite cu bani publici de către doi conducători uighuri de top. CCCD le-a trimis lui Wang, care a hotărât să nu ia nicio măsură. Wang le-a spus celor doi: „dacă mă urmați pe mine și partidul, nu aveți motive să vă temeți de opinia publică.” În timpul mandatului său, putini oficiali din Xinjiang au fost judecați pentru corupție.
Această autoritate și lipsă de supraveghere exterioară i-au conferit lui Wang o putere imensă și i-au făcut pe membrii puterii locali extrem de obedienți față de acesta.

CCCD

Din anul 1993, sediul CCCD se află în două clădiri cu zece etaje din districtul Ping An Li din Beijing, înconjurate de un zid înalt de patru metri. Complexul nu are niciun indicator care să arate despre ce instituție este vorba, dar soldați înarmați țin vizitatorii nedoriți afară.
Are 20 de departamente, dintre care opt sunt responsabile de efectuarea de investigații. Fiecare se ocupă de diferite sectoare ale guvernului sau economiei. De exemplu, unul este responsabil de ministerele economice și de marile companii de stat, precum monopolul tutunului și biroul de administrare a bunurilor statului și colectarea statisticilor, companiile energetice de stat, companiile din petrochimie și telecomunicații.

CCCD are propriul său comitet de partid care se întrunește pentru a hotărî dacă deschide sau nu o investigație. Dacă da, desemnează o echipă, care are la dispoziție trei luni pentru ancheta inițială. Fiecare director al celor opt departamente poate autoriza interceptări telefonice.
Black Box afirmă că, inițial, CCCD desfășura interceptările telefonice prin intermediul Ministerului Securității Publice. Dar, a descoperit că acest lucru ducea la prea multe scurgeri de informații, datorită legăturilor apropiate dintre politie și autoritățile municipale și regionale, cei aflați sub supraveghere fiind informați că CCCD se află pe urmele lor.
Asa că, a schimbat partenerul, lucrând acum la supraveghere și interceptare cu Ministerul Securității Statului, a cărui țintă principală sunt inamicii externi. Cooperarea lor a fost armonioasă, până acum.

În februarie 2007, un ofițer de rang înalt al CCCD spunea că, dintre cazurile instituției din anul anterior, 46,2% au provenit din informări ale opiniei publice.

În 2006 a fost deschisă o investigație împotriva liderului partidului din Shanghai, Cheng Liangyu. O astfel de investigație nu putea avea loc decât cu acordul celor mai influenți membri din guvernul central.
În septembrie 2006, Chen a fost concediat, iar în aprilie 2008 a primit o pedeapsă de 18 ani de închisoare pentru acceptarea unei mite de 340.000$ și abuz de putere. Mulți oameni din Shanghai consideră că acesta a fost o victimă a luptei politice, prin care președintele Hu Jintao dorea să scape de un protejat al predecesorului său Jiang Zemin și o persoană care reprezenta o amenințare directă pentru administrația sa.

Mulți oameni laudă CCCD pentru munca sa de arestare a oficialilor corupți,” spune Wang Guomin, un consultant legal din Hong Kong. „De fapt, CCCD este o formă de protecție pentru membrii partidului. Se ocupă mai întâi de investigații și apoi decide dacă să aducă sau nu cazul în atenția justiției. Poate salva membrii partidului de pedeapsa pe care o pot primi de la sistemul legal. Dacă ai un protector puternic, nu vei fi pedepsit.”
Acesta aduce exemplul lui Zhang Wenkang, ministrul sănătății în timpul epidemiei de SARS, care a fost concediat în aprilie 2003. La doar sase luni după aceasta, Zhang este numit vice-președinte al Fundației Song Qingling, iar în 2005, îi este oferit un post de conducere în Conferinţa Consultativă Politică Populară din China. Acesta a fost un asociat al președintelui Jiang Zemin, care l-a adus de la Shanghai.

Până la sfârșitul lunii iulie 2003, SARS a ucis 349 de oameni în China și 299 în Hong Kong. „Mulți chinezi cred că, având în vedere numărul morților, Zhang ar fi trebuit judecat și executat pentru neglijență criminală,” spune Wang. „Dar, Jiang l-a protejat. După ce a trecut furtuna, i-a oferit un post călduț, ca și cum nimic nu s-a întâmplat.”

Ceea ce este clar este că guvernul nu va urma sfaturile din Black Box. Unul dintre motivele pentru care Partidul Comunist a rămas la putere timp de 50 de ani constă în puternica sa organizare internă, din care CCCD constituie o parte importantă. Va rămâne în continuare,” spune Wang.

* Sursa: Black Box & Asia Sentinel

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: