Esse est percipi

Vox clamantis in deserto

Arhive lunare: iulie 2012

Le roi n’est pas mort!

De la început vreau să precizez că zvonurile conform cărora aș fi plecat din această lume au fost nefondate. Bine, vor spune unii, dar nimeni nu a răspândit astfel de zvonuri. Acum de ce vreți să-mi stricați micul meu moment de grandomanie?! Ok, să mergem mai departe… Pur și simplu nu am avut chef să continuu cu proiectul început, „mari filozofi„, iar cum televizorul a devenit un obiect de decor și de presa scrisă nici nu vreau să aud, n-a putut fi vorba nici de alte „reflecții„. În toată această perioadă de absență am fost ocupat în principal cu cititul. Mă rog, alături de alte chestiuni mai…interesante. Ce poate fi mai interesant decât cititul? Păi, ar cam fi niște lucruri…

Intenționez însă să revin cu alte postări plicticoase din zona filosofiei. Mai întâi, să termin cu Hegel și apoi mai vedem. Până atunci, peste exact o săptămână suntem invitați la referendum. Acum trebuie să spun că n-am înțeles niciodată cum poate un om inteligent să fie băsist. Lucrul mi se pare a fi o contradicție în termeni. Dacă ai puțină minte nu poți fi băsist decât dacă ești plătit să faci asta sau ai alte foloase de pe urma acestui lucru. Altfel, înseamnă că ești pur și simplu tâmpit. „Da, dar ceilalți sunt mult mai răi…” Pe bune acum, ăsta e singurul argument?! „A mai condamnat și comunismul…” O, sărmani idioți! Tot nu reușesc să-mi dau seama ce se întâmplă cu țara asta… Să fie vorba oare numai despre prostie sau e vreun blestem la mijloc? Eu renunț la a mai încerca să înțeleg de ce.

În încheiere, dacă nu s-a prins cineva, le roi c’est moi. Le roi de l’équivoque.