Esse est percipi

Vox clamantis in deserto

Confucius (Kong Qiu)

Confucius a fost un cărturar și filosof chinez a cărui influență asupra culturii chineze este în mod fundamental integrată de peste 2.000 de ani. Confucianismul este o trăsătură a vieții zilnice a poporului chinez precum și fundația structurii familiei chineze, un context conceptual pentru atitudinea personală și un ghid practic pentru comportament. Confucius a contribuit în mod semnificativ la concepțiile privitoare la guvernare, școală, familie, educație și etica. Kong Qiu a fost un elev al filozofiei lui Lao Tzu. Acesta a fost, poate, mai mult un interpret și apărător al trecutului intelectual decât un inovator al unor viziuni noi. Totuși, exprimarea ideilor sale asupra temelor umane importante continuă să rezoneze pentru mulți dintre cei care-l studiază astăzi.

Confucius este un nume oferit lui Kong Qiu de către misionarii creștini. Cuvântul „Confucius” nu are nicio semnificație pentru chinezi, care-l numesc pe filosof Kong Fuzi sau Kong Qiu (Maestrul Kong). Printre lucrările atribuite lui Kong Zi sunt Analectele, Doctrina Căii, Marea Învățătură, și comentariile care au devenit parte a I Ching (Yì Jīng – Cartea schimbărilor).

Kong Qiu a susținut că firea umană este în mod natural direcționată către bunătate. Răul și nedreptatea sunt simptome are dezechilibrului și ale relațiilor necorespunzătoare dintre indivizi. De aceea și faptul că rolul membrilor de familie este esențial în lucrările sale.
Ceea ce Cerul a oferit este numit Natura; o concordanță cu această natură este numită Calea datoriei; ordonarea acestei căi este numită Instrucție. Calea nu poate fi părăsită nicio clipă. Dacă ar putea fi părăsită, atunci nu ar fi calea. Din acest punct de vedere, omul superior nu așteaptă până vede lucrurile, pentru a fi precaut, nici până aude lucrurile, pentru a fi ager. Nu există nimic mai vizibil decât ceea ce este secret, și nimic mai limpede decât ceea ce este detaliat. Prin urmare, omul superior este vigilent asupra lui însuși, când este singur. În timp ce nu sunt neliniști provocate de plăcere, mânie, tristețe sau bucurie, se poate spune că mintea se află în stare de Echilibru. Atunci când aceste sentimente au fost agitate, și acționează cu puterea lor corespunzătoare, de acolo decurge ceea ce poate fi numită starea de Armonie. Acest Echilibru este marea rădăcină din care cresc toate faptele umane din lume, iar această Armonie este calea universală pe care toți ar trebui să meargă. Lăsând stările de echilibru și armonie să existe în desăvârșire, o ordine fericită va triumfa de la un capăt la celălalt al cerului și pământului, iar toate creaturile vor fi hrănite și vor înflori.” (Doctrina Căii)

Confucianismul predă șase virtuți fundamentale pe care toți oamenii ar trebui să tindă să le îmbunătățească și să le practice:

Ritualul (respectul pentru obiceiuri)
Pietatea (respectul pentru religie)
Familia (respectul pentru bătrâni și pentru relații)
Loialitatea (respectul pentru lege)
Onestitatea (respectul pentru adevăr)
Bunăvoința (respectul pentru viață și pentru omenire)

Ultima valoare, bunăvoința, este deseori considerată cea mai înaltă virtute confucianistă. O persoană ar trebui să fie capabilă să găsească aceste valori în ea însăși și să se străduiască să-i vadă pe ceilalți oameni din întreaga lume prin intermediul acestora.
Pentru a putea să-i judeci pe alții prin ceea ce se află în noi; aceasta ar putea fi numită arta virtuții.” (Analecte 210)

Kong Qiu este una dintre sursele clasice ale principiului cunoscut drept Regula de Aur „Ceea ce nu vrei să ți facă ție, nu le face altora” și a virtuții simbolului iertării, yin și yang, balanța dintre forțele opuse „Răul făcut ție de către un dușman ar trebui întors printr-o combinație de dragoste și dreptate„.

Cum credeți că ar fi fost această lume, dacă majoritatea oamenilor ar fi urmat această cale de gândire și ar fi practicat virtuțile confucianiste?

Mulți oameni sunt atrași de viziunea de viață a lui Kong Qiu, care cheamă către valorile stabilității, balanței și acceptării rolului social.

Alții consideră că acest conservatorism al viziunii confucianiste face dificilă criticarea ordinii sociale și efectuarea unor schimbări sociale.

În orice mod vă influențează, dacă lumea contemporană vi se pare că are nevoie de o schimbare morală și dacă recunoașteți importanța culturii chineze în dinamica globală, atunci Kong Qiu și confucianismul reprezintă un subiect pe care veți dori să-l studiați.

* În articolul următor, un scurt portret al lui René Descartes.

*** Informațiile provin de pe site-ul universității statului Oregon și aparțin domeniului public.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: