Esse est percipi

Vox clamantis in deserto

Aristotel (3)

Aristotel: silogisme

Atunci când cineva dorește să enunțe cu hotărâre că o afirmație este complet falsă, ar putea spune că: „neg în mod categoric asta„. Prin categoric, acesta insinuează că respectiva afirmație nu este în niciun caz adevărată; constituie o unitate sintactică absolut falsă.
Aristotel a inventat logica categorică. Această formă de logică implică identificarea regulilor prin care categorii de lucruri pot fi puse împreună pentru a produce deducții valide. Aceste reguli sunt reprezentate sub forma unor tipare de afirmații categorice. O afirmație categorică este una care conține formulări precum „toate„, „niciuna” sau „câteva„. Afirmațiile categorice se referă la clase sau categorii de lucruri. Logica categorică creionează modurile în care aceste categorii se pot înrudi. Dacă tot ce s-a spus până acum vi s-a părut abstract, atunci așa este! Însă, aceste procese categorice de raționament nu vă sunt străine. Încercați următorul exercițiu:

Citiți cu atenție cele două premise enunțate, și alegeți apoi la punctul 3 afirmația care urmează în mod inevitabil după primele două:

1. Balenele sunt mamifere

2. Mamiferele au sângele cald

Prin urmare:

3. […]

Vi s-a părut asta intuitiv? Aristotel a considerat că mintea umana gândește în termeni legați de categorii. Ne categorizăm experiențele și cunoștințele într-un model al realității. Prin identificarea tiparelor modurilor în care categoriile sunt în legătură una cu cealaltă, acesta a căutat să descopere mecanismele interne ale gândirii. Logica se ocupă cu studierea acestor mecanisme ale gândirii.

Însă, ar fi nevoie de o caracterizare imensă, dacă nu infinită, pentru a acoperi toate categoriile posibile de lucruri și afirmațiile despre acestea. Așa că, Aristotel a creat categoriile de tipare ale gândirii – silogismele. Acestea sunt abstracții ale gândirii categorice. Mintea umană înțelege aceste abstracții perfect. Încercați următorul exemplu:

Citiți cu atenție cele două premise enunțate, și alegeți apoi la punctul 3 afirmația care urmează în mod inevitabil după primele două:

1. Toate A sunt B

2. Toate B sunt C

Prin urmare:

3. […]

Acum, comparați cele două tipare:

Balenele sunt mamifere
Mamiferele au sângele cald
Prin urmare:
Balenele au sângele cald

Toate A sunt B
Toate B sunt C
Prin urmare:
Toate A sunt C

Din punct de vedere logic, acestea constituie același tipar. Orice conținut care poate fi adăugat în aceste tipare, în acest fel, va duce la un silogism valid. Aristotel a căutat să identifice toate tiparele categorice ale gândirii. De asemenea, acesta a descoperit regulile pentru combinarea și transformarea acestora. De la acest nivel de bază a cunoașterii logice, înțelegerea noastră a crescut până la punctul în care putem concretiza tiparele logice, prin crearea de calculatoare.
A se ține cont de faptul că toate cele spuse mai sus constituie doar o mică fracțiune din descrierea realizărilor lui Aristotel, prin fondarea logicii, în jurul anului 350 Î.Hr.

*** Informațiile provin de pe site-ul universității statului Oregon și aparțin domeniului public.

One response to “Aristotel (3)

  1. Pingback: Poza de la miezul noptii : Coming … sooooooon ! « Silence's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: