Esse est percipi

Vox clamantis in deserto

Este România condusă de către psihopați?

* Articol publicat la data de 7 noiembrie 2010, pe Vox Clamantis in Deserto.

Răspunsul este unul fără echivoc: DA. Cine sunt aceștia? Îi vedem aproape zilnic în mass-media. Sunt aceiași indivizi care din patru în patru ani vin și vă cer voturile. Aceiași oameni care vă mint în față, recunosc uneori că au mințit și totuși continuă să ocupe aceleași funcții, de parcă nimic nu s-a întâmplat. Simptomele psihopatiei includ lipsa conștiinței sau sentimentului de vinovăție, lipsa empatiei, egoismul, minciunile patologice, încălcarea repetată a normelor sociale, lipsa de respect pentru lege, emoțiile superficiale și un trecut dominat de înșelarea celor din jur. Majoritatea acestor simptome sunt manifestate de către toți politicienii din România.
Desigur, nu toți dintre aceștia sunt psihopați clinici, unii sunt doar niște indivizi fără caracter, aflați în urmărirea propriei îmbogățiri și atât. Psihopații clinici sunt dificil de identificat în absența unui test psihiatric. Există un test care se numește „Calcularea coeficientului de deteriorare intelectuală.” Acesta ar trebui să devină obligatoriu pentru cei care ocupă funcții publice. Testul constă în verificarea aptitudinilor verbale și aptitudinilor de performanță, prin care un viitor psihopat este detectat încă din perioada adolescenței.
Procedeul de calcul este următorul:

1. Se totalizează notele standard ale subtestelor care, „țin cu vârsta”; – Informație, Vocabular, Completare imagini și Asamblare (reprezentând grupa A).

2. Se totalizează notele standard ale subtestelor care „nu ţin cu vârsta”; – Raționament aritmetic, Memorie, cifre, Cuburi, Cod (reprezentând grupa B).

3. După formula \frac{A-B}{A} se calculează coeficientul de deteriorare psihometrică.

Trăsătura izolată cea mai preponderentă în caracteristicile unui adolescent viitor psihopat este nota sa, în mod sistematic ridicată, la testele de performanță, în comparație cu cele obținute la testele verbale. Se întâlnesc în mod ocazional excepții, dar acestea sunt în general reflectarea unei oarecare capacități sau incapacități speciale. De asemenea, demn de a fi notat este nota obținută în mod frecvent de psihopat la testul de completare imagini. Această constatare este surprinzătoare deoarece se presupune că acest test constituie o bună măsură a inteligenței sociale. Dacă această interpretare este corectă trebuie să se facă o distincție între comprehensiunea (unei situații sociale, de exemplu) și comportamentul rezultat. Psihopații au în general comprehensiunea situațiilor, dar ei au tendința de a le aduce, trata în propriul lor avantaj, într-o manieră antisocială. Acestă idee nu trebuie împinsă prea departe, deoarece regula are numeroase excepții, cum ar fi cazul extrem al unor psihopați care sunt nu numai perverși în comportamentul lor, dar deformați și în comprehensiunea lor socială. Atitudinea la testul de performanță al psihopatului este caracterizată în ansamblul său, prin jovialitate și îndrăzneală, contrastând într-un mod pregnant cu cele ale unui nevrotic. El nu se împiedică de contradicții și când el nu este împiedicat face orice lucru fără cel mai mic efort, iar gândirea sa abstractă este adesea sub medie, ceea ce se reflectă adesea printr-o notă scăzută la testul de similitudini. El are, de asemenea, tendința de a reuși destul de prost la Raționamentul aritmetic, dar trebuie remarcat că nota medie a subtestului de calcul Aritmetic este pentru adolescentul normal (vârstă 12-16 ani) în mod sistematic mai scăzută decât nota sa medie la celelalte teste ale scalei.” [„Introducere în psihodiagnoza clinică” de Ruxandra Răşcanu.]

Psihologul Robert Hare a alcătuit o metodă de diagnosticare a psihopaților, pe baza unei liste cu 20 de simptome caracteristice unui psihopat:

1. volubilitate și farmec superficial
2. supraestimare exagerată a propriei persoane
3. nevoia de stimulare
4. mincinos patologic
5. viclean și manipulator
6. lipsa remușcării sau vinovăției
7. răspuns emoțional superficial
8. asprime și lipsa empatiei
9. stil de viață parazitar
10. control slab al comportamentului
11. promiscuitate sexuală
12. probleme de comportament juvenile
13. lipsa unor țeluri realiste pe termen lung
14. impulsivitate
15. iresponsabilitate
16. refuzul de a accepta responsabilitatea pentru propriile acțiuni
17. multe relații maritale pe termen scurt
18. delincvență juvenilă
19. încălcarea eliberării condiționate (este vorba despre un test menit să depisteze psihopații în cadrul sistemului penal american)
20. instabilitate criminală

Așadar, acesta este portretul unui psihopat. Acum, să ne gândim, cine prezintă cele mai clare simptome dintre politicienii români? Să fie oare un anumit personaj care spune un lucru astăzi și mâine cu totul altceva? Care minte fără să clipească și apoi se comportă de parcă nu ar fi spus niciodată asta? Care a manifestat, nu numai într-o singură ocazie, o evidentă instabilitate emoțională, declanșată în mod voit sau nu? Întotdeauna într-o patocrație (sistem politico-economic corupt, în care se află la putere psihopați), cel mai mare psihopat este cel din vârful ierarhiei. Dacă așa stau lucrurile în România, atunci desigur știm despre cine este vorba.

* Bibliografie:
1.”Introducere în psihodiagnoza clinică” de Ruxandra Răşcanu.
2. „Without Conscience: The Disturbing World of the Psychopaths Among Us” de Robert Hare.

One response to “Este România condusă de către psihopați?

  1. Pingback: Este România condusă de către psihopați? | Romania Patria Nostra

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: