Esse est percipi

Vox clamantis in deserto

Sarajevo – acum 16 ani

* Articol publicat la data de 5 februarie 2010, pe Vox Clamantis in Deserto. Tratează un subiect foarte controversat, respectiv, acela al posibilității ca atacul din Piața Merkale din Sarajevo, din 1994, să fi fost de fapt un incident orchestrat de forțele musulmanilor bosniaci, cu intenția culpabilizării sârbilor.

Pe 5 februarie 1994 a avut loc un al doilea atac asupra unei piețe din Sarajevo, când o singură salvă de mortier a lăsat 68 de oameni morți și peste 200 răniți. Unii s-au întrebat imediat cum a fost posibil ca un singur mortier să ucidă și să rănească atât de mulți. În plus, oficialitățile guvernului bosniac nu au permis nimănui de la UNPROFOR să verifice ce s-a întâmplat. În ciuda unor negări vehemente ale sârbilor bosniaci, canalul american de știri CNN a informat imediat că aceștia erau responsabili pentru masacrul șocant rămas în urma atacului, care fusese „cauzat de un mortier sârb„, conform CNN. Președintele american Bill Clinton a declarat atunci că sârbii bosniaci erau „cel mai probabil” responsabili pentru atac.

Ambasadorul american la ONU, Madeline Albright și consilierul prezidențial pe probleme de securitate Anthony Lake, au cerut imediat ca NATO să lanseze lovituri aeriene împotriva sârbilor bosniaci (De ce? Retaliation? În numele cui, al Vestului civilizat?). Totuși, au apărut imediat persoane care au afirmat că, deși ONU nu-i suspecta pe sârbii bosniaci, acest fapt a fost ascuns de media occidentală, acționând, posibil, ca urmare a presiunilor americane și britanice, presupunând că scopul atacului cu mortiere fusese oferirea unui pretext pentru implicarea militară a NATO în Balcani. Un indiciu în acest sens este oferit de cartea fostului ministru de externe britanic David Owen, intitulată „Balkan Odyssey„, apărută în 1995:

Oamenii din jurul generalului Rose (Michael Rose, comandantul UNPROFOR Bosnia) nu au încercat să ascundă niciodată faptul, că la întâlnirea acestuia cu liderii musulmanilor bosniaci (președintele Alia Izetbegovic și generalul Delic), Rose a declarat că a primit informații care arată că salva de mortier nu a venit din zona aflată sub controlul sârbilor, ci din partea musulmană a orașului . . .”

Cu toate acestea, poziția lui Owen asupra masacrului din piața din Sarajevo, din 1994 a fost criticată de către Noel Malcom într-o recenzie a cărții acestuia, publicată în ziarul Sunday Telegraph din data de 12 noiembrie 1995.
Când aduce în discuție masacrul din piața din Sarajevo din februarie 1994, Lordul Owen spune despre o investigație a ONU, care a concluzionat că proiectilul a fost tras din zona trupelor guvernului bosniac. Mai mult, Owen confirmă că generalul Rose a pus presiune pe miniștrii bosniaci amenințându-i că va dezvălui ceea ce știe, dacă aceștia nu fac ce li se spune. Ceea ce nu ne spune Lordul Owen este că o a doua investigație, mai amănunțită, a descoperit că existau greșeli de calcul în primul raport și a concluzionat că mortierul ‘putea foarte bine să provină’ din zona sârbilor bosniaci. Este de neconceput faptul că Owen nu ar cunoaște existența celui de-al doilea raport; totuși el alege să nu-l menționeze. Cititorii vor trebui să tragă concluziile singuri despre veridicitatea acestei cărți ridicole și auto-elogioase.”

Autorul acestui atac la adresa lui Owen ne spune că a existat un al doilea raport „mai amănunțit,” care a concluzionat că proiectilul „putea” să provină și din zona controlată de sârbii bosniaci. Acest lucru însă nu dovedește nimic, ambele părți putând fi, în mod egal, vinovate de atac. Afirmațiile sârbilor bosniaci și ale rușilor trebuie tratate cu scepticism, deoarece ele vin dintr-un punct de vedere dominat de un anumit gen de propagandă, aceștia având interese clare în acest sens. Dar afirmațiile ONU și ale diverșilor reprezentanți ai NATO, care se aflau în preajma trupelor de menținere a păcii din regiune, trebuie privite foarte serios și sunt demne de investigare.

Pe 6 iunie 1996, Yasushi Akashi, trimisul special al ONU pentru Bosnia, a declarat unui jurnalist german care lucra pentru DPA în New York, că există un raport secret al ONU care acuză trupele guvernului bosniac de acest masacru. Se susține că acest raport secret a fost înmânat Secretarului General al ONU, Boutros Boutros-Ghali, care nu l-a dezvăluit publicului datorită unor „interese politice preeminente.” Citând acest raport al ONU, Bernard Volker, un jurnalist francez lucrând la postul de televiziune TF1, a afirmat pe 18 februarie 1994, că salva de mortier care a ucis 68 de oameni a venit de pe pozițiile musulmanilor bosniaci. Criticat violent de Le Monde, Volker obține un drept la replică în care îl citează pe președintele francez François Mitterrand: ” ll y a quelques jours, M. Boutros-Ghali m’a dit qu’il était certain que le projectile qui est tombé sur le marché de Sarajevo de Merkale était une provocation de la part des Musulmans. ” („Acum câteva zile domnul Boutros-Ghali m-a informat că proiectilul care a lovit piața Merkale din Sarajevo a fost un act de provocare din partea musulmanilor bosniaci”).

Incidentul din piața Merkale a fost determinant pentru războiul din Bosnia, deoarece NATO l-a folosit drept pretext pentru lansarea operațiunii Deliberate Force, derulată între 30 august și 20 septembrie 1995. În cadrul acestei operațiuni, aviația NATO a bombardat intens pozițiile Armatei Republicii Sârbe (Војска Републике Српске). Acest fapt a slăbit serios armata sârbilor bosniaci, forțându-i astfel să accepte încheierea conflictului prin Acordul de la Dayton, din 14 decembrie 1995.
Controversa asupra autorilor atacului din 5 februarie 1994 va stărui în continuare, aruncând o umbră de îndoială asupra onestității autorităților americane și britanice din acea perioadă. Dezvăluirile recente par să indice faptul că implicarea SUA în Balcani face parte din așa-numita strategie „New World Order„, conturată de Paul Wolfowitz pentru Pentagon, în 1992.

*** Legături externe:
* BBC
* Washington Post

One response to “Sarajevo – acum 16 ani

  1. Pingback: Bashar – “Chimicul” este sinucis! | FrontPress

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: