Esse est percipi

Vox clamantis in deserto

Cauza homosexualității nu este o genă a homosexualității?

* Articol publicat pe 10 martie 2009, pe Vox Clamantis in Deserto.

A devenit un leit-motiv al timpurilor noastre: genele tale (ADN-ul) reprezintă destinul tău! Teoria nedemonstrată a unei gene a homosexualității este larg acceptată ca o realitate în psihologie, biologie sau teologie. Afirmația că homosexualitatea este naturală, o orientare moștenită genetic, este promovată într-un mod agresiv astăzi. Totuși, până acum, nicio dovadă a existenței unei gene a homosexualității nu a fost oferită.

* La niciunul dintre bărbații sau femeile homosexuali nu a fost relevată vreo anomalie a cromozomilor sexuali sau a sistemului endocrin;
* Nu există nicio dovadă, care să susțină faptul că homosexualii sau bisexualii sunt diferiți cromozomial de heterosexuali;
* Nu există nicio dovadă că administrarea de hormoni masculini bărbaților homosexuali ar modifica semnificativ preferințele sexuale ale acestora. Implicația evidentă a acestor rezultate este aceea că preferința sexuală este în mod predominant un răspuns învățat social, nu o orientare stabilită de factorii genetici sau hormonali;
* Existența a numeroși gemeni identici, dintre care unul este homosexual. Aceasta însemnând că geamănul homosexual nu-și poate atribui homosexualitatea factorilor genetici.

Atribuirea orientării sexuale genelor interesează comunitatea homosexuală, deoarece contracarează argumentul grupurilor religioase care susțin că homosexualitatea este nenaturală. Un alt motiv este acela că mulți homosexuali se simt vinovați în privința orientării lor sexuale și dacă este găsită o fundamentare biologică, atunci nu ar fi vina lor. În al treilea rând, avansând o explicație biologică, avocații grupărilor pentru drepturile gay vor ca astfel să obțină mai multă protecție legală împotriva discriminărilor homosexualilor. În al patrulea rând, așa-zișii „homosexuali creștini” vor putea spune bisericii: Dumnezeu ne-a făcut astfel. Homosexualii, prin urmare, cred că dacă o genă contribuie la orientarea lor sexuală, homosexualitatea este normală și deci merită să fie păstrată.
Dar există studii științifice care să susțină existența unei gene a homosexualității?
Pe 14 Aprilie 2003 International Human Genom Consortium a anunțat încheierea cu succes a Proiectului Genomului Uman (Human Genom Project) – cu doi ani înainte de termen. Declarația de presă spunea:”Genomul uman este complet, iar Proiectul Genomului Uman încheiat.” Majoritatea publicațiilor științifice au raportat progresul realizat în genetică, dar au și speculat asupra modului în care informațiile urmau să fie folosite. Singurul fragment de informație care nu s-a materializat niciodată din partea Proiectului Genomului Uman a fost identificarea așa-zisei gene a homosexualității.
Singurul studiu care susține existența acestei gene îi aparține dr. Dean Hamer, un cunoscut activist pentru drepturile gay. De altfel acest studiu se află sub investigarea Federal Office of Research Integrity (SUA) pentru o posibilă fraudă științifică. Descoperirile sale au fost întâmpinate cu severe critici din partea comunității științifice. Hamer și-a început studiul privind contribuția geneticii asupra comportamentului sexual în 1993, studiind rata homosexualității între bărbații înrudiți cu 76 de bărbați homosexuali declarați. Rezultatele lui Hamer rămân controversate până în ziua de astăzi. Un studiu independent asupra unor frați homosexuali nu a reprodus rezultatele sale. Niciunul dintre rezultate însă nu susține afirmația că o singură genă determină sau poate determina orientarea sexuală. Hamer a concluzionat: „Nu am găsit gena- care nu credem că există -responsabilă de orientarea sexuală. Nu va exista un test care să determine dacă un copil va fi homosexual. Știm asta cu certitudine.
Un al doilea studiu care susține existența unei conexiuni între homosexualitate și biologie (genetică) a fost efectuat în 1991 de neurofiziologul Simon LeVay. El a afirmat că o structură specifică a creierului este mai mică la bărbații homosexuali decât la cei heterosexuali (deși, nu avea nicio dovadă asupra orientării sexuale a femeilor ale căror creiere le-a examinat). Întreaga sa cercetare a fost efectuată pe creierele unor persoane decedate. Multe dovezi circumstanțiale ale orientării sexuale a persoanelor decedate sunt inerente rezultatelor studiului său. Mai mult decât atât, toți bărbații homosexuali muriseră de SIDA, care se știe că afectează structura creierului. Cartea sa din 1993 „The Sexual Brain” reprezinta un efort de a-și populariza teoria conform căreia, sexualitatea în toate formele ei este atribuită structurilor fizice ale creierului. În pofida fisurilor din teoria lui LeVay, aceasta a fost receptată ca fiind prima dovadă a unei fundamentări biologice a orientării sexuale. Legând homosexualitatea de știință, se promovează ideea că în curând știința va descoperi diferența (genetică?) fundamentală între homosexuali și heterosexuali. Despre munca sa LeVay spunea: „Este important să evidențiez ce nu am găsit. Nu am găsit dovada că homosexualitatea este moștenită genetic sau vreo cauză genetică pentru a fi homosexual. Nu am arătat că bărbații homosexuali se nasc astfel, cea mai comună greșeală pe care oamenii o fac interpretându-mi studiul. Nici nu am localizat vreun centru al homosexualității în creier.
Un alt studiu al lui J.M. Bailey și R.C. Pillard, de asemenea nu a găsit nicio dovadă că homosexualitatea masculină este influențată de o genă transmisă de la mamă la fiu. Născut homosexual? Ceea ce mai toate studiile sugerează de fapt este aceea că persoanele care experimentează sentimente și atracție homoerotice nu sunt prizonierii propriei biologii. Argumentul științific pentru o bază biologică (născut homosexual) în privința orientării sexuale, rămâne slab. LeVay însuși spunea:”De multe ori am fost descris ca fiind cineva care a dovedit că homosexualitatea este genetică… Nu am făcut asta!
În general, nu există dovezi convingătoare în sprijinul acestei teorii și anume aceea că orientarea homosexuală ar fi legată de biologie. Nu există niciun studiu științific, care să ofere un sprijin categoric unei fundamentări biologice (genetice) pentru homosexualitate. Nu pot exista apeluri valide pentru recunoașterea unui al treilea sex natural sau a unei orientări sexuale alternative în cadrul speciei umane.
Homosexualitatea ar trebui respinsă ca fiind o expresie anormală (perversiune) a sexualității.

* Bibliografie:
1.Whitehead,NE; Whitehead,BK (1999): My Genes Made Me Do It!
2.Bailey,JM; Pillard,RC (1991): A genetic study of male sexual orientation
3.Horgan,John (1995): Gay Genes Revisited
4.“Human Genome Report Press Release” (2003), International Consortium Completes Human Genome Project.
* Legături externe:
1.The Importance of Twin Studies
2.“This is the Way God Made Me” – A Scientific Examination of Homosexuality and the “Gay Gene”
3.Simon Le Vay – „The Sexual Brain”
4.The Gay Gene: Assertions, Retractions, and Controversy

*** O scurtă actualizare asupra subiectului: Homosexualitatea și serotonina.

3 responses to “Cauza homosexualității nu este o genă a homosexualității?

  1. Laurentiu 10/12/2011 la 12:36

    Nu stiu cine esti Zamolxys, poate un nume real ar fi excelent. Habar n-am ce rost au articolele tale, munca ta de cercetare, care sa demonstreze ca Homosexualitatea e ceva atat de anormal si de atipic, ca si cum asta ar fi cea mai mare „problema” a umanitatii. Afla ca ai si tu in tine, un pic de homosexualitate. In loc sa te preocupe drumul lung cate acceptarea si iubirea semenilor, cauti sa scoti de pe ici de pe colo articole si cercetari, care sa ne rezolve, pe noi astia homosexualii. Probabil faci parte din categoria oamenilor vesnic nemultumiti de ceea ce au si care critica pe oricine, fara vreun temei, devine o placere chiar. Poate ar fi timpul sa inveti sa accepti ca nu putem trai vesnic, ca vom muri, ca exista langa tine pe scaunul din stanga un homosexual care poate te place, sau poate 30 de homosexuali in grupul tau care nu iti impartasesc pe cine si cum iubesc. Pervers esti tu, pentru ca te opui mersului normal al universului, pentru daca nu ar fi existat nu am fi vorbit si trait homosexualitatea. Deci iata ca exista, si ar fi uman sa respecti ceea ce exista, nu sa dai din coate, risti sa devii ridicol.
    Sunt lucruri mai importante de cercetare draga Zamolxys, printre care poate te reprofilezi si cercetezi cum sa iti accepti semenii homosexuali! Spor la studiu si data viitoare cand intalnesti un barbat care ti-ar parea simpatic zambeste si adu-ti aminte ca ai si tu atractie fata de aceelasi sex.

    • Zalmoxys 10/12/2011 la 20:07

      🙂 Adevărul a deranjat întotdeauna ființele umane, pentru că acestea preferă să audă orice altceva, în afara de asta. Nimeni nu se naște într-un fel sau altul, iar însăși ideea în sine este monstruoasă. Dacă se oamenii se nasc homosexuali, atunci de ce nu și pedofili, necrofili sau criminali? Și atunci, să-i identificam înainte de a se naște și să-i eliminam încă din pântecele mamelor lor, nu-i așa? Homosexualii și partizanii lor susțin o teză aberantă, văzându-și doar propriul interes (adică, în căutarea unei explicații pentru anormalitatea lor) fără a realiza că deschid astfel cutia Pandorei.
      Nu știu de ce ai înțeles din articolul meu că am o problemă cu homosexualii. Este strict o abordare științifică. Am însă o problema cu minciuna. Acceptați-vă perversitatea și nu mai căutați scuze altundeva. Alții au făcut-o deja. Și nu, nu manifest și nu am manifestat vreodată vreun fel de atracție față de același sex. Sunt acel „exclusively heterosexual” de pe scara lui Kinsey.🙂

  2. Scurtu Sorin Izvoraş 19/08/2012 la 22:37

    1. “Homosexualii” sunt în general persoane cu o mare sensibilitate,ce pot “simţi” mai bine decât alţii efluviile de IUBIRE Dumnezeiască ,Pură, provenite în general de la persoane cu o sensibilitate cel puţin asemănătoare, indiferent de sex (ca explicaţie suplimentară, IUBIREA este a tot cuprinzătoare , însă nu trebuie confundată cu atracţia – ceea ce se petrece în acest caz-, atracţie ce există numai între sexe diferite, fiind denumită şi Dragoste- Îndrăgostire).
    2. Însă , cum se spune , necuratul încearcă de fiecare dată, cu “mărinimia încuviinţării” lui DUMNEZEU ,să atragă sufletele aflate în ipostaze sensibile, (în care prima alegere , cea intuitivă, este întotdeauna cea corectă), să introducă îndoiala în această primă alegere- oare chiar este bine,sau este rău- cu aceasta dând ghes către următoarea mutare.
    3. Dacă aceste prime semne sunt interpretate corect- este bine că există aceste efluvii, această atracţie inconfundabilă- îndoiala afirmă, în urma antecedentelor milenare- bine, bine, dar cu ce mă aleg din asta….
    4. ( Iubirea pură, DUMNEZEIASCĂ, ar trebui să fie considerată ca dăruire sufletească şi primar umană, de slujire a celuilalt, de înţelegere, de sacrificiu aparent, aparent deoarece tot binele se întoarce. Iubirea faţă de aproapele, şi mai ales faţă de duşman are frumuseţea ei, răsplata ei, colosală, de negândit până nu o trăieşti.) 5- Bine, bine spune cel rău, dar cu sex-ul cum rămâne, că de, fără el nu se poate- zice el.
    5. bis – Ba, spunem noi, se poate şi âncă foarte bine, pentru că nu degeaba spune învăţătura, “creşteţi şi vă ânmulţiţi”, ceea ce nu se poate decât în condiţiile bine ştiute.
    6. Înţelegerea acestor comandamente, respectarea lor ,ne dă realizarea sufletească supremă, fără a ne îndepărta de la simţirile noastre, de la IUBIREA ce există indiferent de vrerea noastră, dar o canalizează pe căi BUNE,CURATE,CREATOARE.
    7. Oare a citit cineva cartea în care se spune că aceia ce cad în “mrejele” necuratului au în ei pedeapsa pentru faptele (nu simţirile) lor? Şi aceasta este scrisă acum 2000 de ani, iar acum câţiva ani a fost certificată de către oamenii de ştiinţă- medici.
    8. Deocamdată acestea sunt doar consideraţii pe “marginea” acestui subiect, însă prin analiză şi înţelegere proprie a experienţelor proprii sau ale celorlalţi, putem trage propriile concluzii necesare.
    9. DUMNEZEU nu ne obligă să venim spre/la el, ci ne lasă liberul arbitru, pentru a vedea la ce nivel de înţelepciune şi determinare spre cele bune am ajuns. Dacă nu răspundem corect acestui test, necuratul este lăsat să ne mai chinuiască un pic, în aparenţă plăcut, dar trecător, cu consecinţe dezastruoase de obicei, până ne”vine mintea la cap” şi putem accede la următorul test, de obicei cel final, ce ne poate salva chiar şi în ultima nanosecundă, dacă demonstrăm că am înţeles “lecţia.”
    10. Să începem cu bacteriile şi microbii- exact despre ele vorbeşte SCRIPTURA când spune de „pedeapsa ce o poartă în el cel ce păcătuieşte” prin homosexualitate, iar acest lucru a fost atestat de ultimele cercetări ştiinţifice medicale.
    11. Homosexualii nu sunt trataţi special de către societate, ci ei se apără, câte o dată agresiv sau persuasiv de cei ce nu îi înţeleg, ei fiind primii ce nu pricep “cum vine asta”.
    12. Prin cele scrise de mine, s-ar putea ca ei să fie primii care să-şi facă o analiză pertinentă, în cunoştinţă de cauză şi să tragă concluziile corecte (poate eu să greşesc în vre-un fel) şi de asemenea să acţioneze (neuitând că prima decizie este cea bună) corect în consecinţă. IUBIREA rămâne, însă interpretarea poate fi cea corectă. Vezi nr.4 şi 8.
    13. Eu nu fac filozofie, ci interpretez cât mai concis, corect, imparţial ceea ce am văzut, citit, trăit etc.
    14. În creirul omului există un ghem negru, format din toate „vorbele de duh” lăsate oamenilor ce au putut fi păcăliţi de către necuratul, un fel de Program ce se derulează la fiecare situaţie, cu mare viteză, pentru a nu avea timp de răspuns preopinentul, ce în felul acesta este anihilat pe moment. Tot programul este bazat pe minciună în subsidiar. Şi este relativ normal, deoarece DUMNEZEU este ADEVĂRUL-IUBIREA-LUMINA , iar necuratul este minciuna-ura-întunericul.
    15. Din ghem au mai rămas doar firicele plăpânde, amintire a avantajelor ce le ofereau „mincinoşilor”, fire ce, prin expunerea lor la lumină, adevăr , cad în uitare. Pentru cine crede, acesta este un fragment de răspuns la ceea ce va urma probabil destul de repede să se petreacă_ „întâmple”-asta pentru că de fapt nu există întâmplare.
    16. Citirea, subliniez, citirea Bibliei, în totalitate, fără a eluda nici semnele de punctuaţie , nici listele lungi, aparent plictisitoare , de nume , înseamnă cam ca la computer, introducerea unui program perfect, ce va reacţiona de fiecare dată, la ori ce apel al vieţii, va da soluţia perfectă aplicabilă momentului dat şi va extrage învăţăturile directe, folosibile pe mai departe, prin siguranţa ce o dă rezolvarea pozitivă a fiecărei probleme, gradual.
    Cu sinceră iubire de Adevăr Un om

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: