Esse est percipi

Vox clamantis in deserto

George Berkeley

Unele adevăruri sunt atât de aproape și de evidente pentru spirit, încât omul trebuie doar să deschidă ochii spre a le vedea. Consider că un adevăr important pentru spirit este acela că întregul cor al cerului și tot inventarul pământului, într-un cuvânt toate acele corpuri care alcătuiesc osatura puternică a lumii, nu are nicio existență fără spirit, că existența lor este aceea de a fi percepute sau cunoscute…
Principiile cunoașterii umane

Empirismul constituie viziunea potrivit căreia toată cunoașterea provine din experiență; cu alte cuvinte, ceea ce se găsește în intelect a ajuns acolo prin intermediul simțurilor. Locke a fost un empirist hotărât, care a afirmat că mintea este o tabula rasa (tablă ștearsă) la naștere, care urmează să fie scrisă de experiențele senzoriale. Empirismul este opus raționalismului, viziunea conform căreia ideile mentale și cunoașterea există în minte înainte de orice experiență; că există idei abstracte sau înnăscute. Descartes este unul dintre raționaliștii cei mai importanți. Materialismul este interpretarea conform căreia există numai un singur fel de substanță fundamentală, din care este alcătuit absolut tot ceea ce există: materia. Din punctul de vedere al materialismului, nu există lucruri precum minte, spirit sau suflet. Totul este materie fizică. Hobbes a oferit una dintre cele mai puternice explicații materialiste, la începuturile filozofiei moderne.

George Berkeley a argumentat împotriva raționalismului și materialismului. De asemenea, l-a criticat pe Locke asupra multor aspecte. Acesta observa că majoritatea filozofilor fac o presupunere care nu are nicio dovadă: existența materiei. Bineînțeles, avem experiența noastră senzorială asupra lumii, care stabilește obiectele fizice din jurul nostru (inclusiv trupurile noastre). Însă, Berkeley a contestat deducția că experiența noastră senzorială este cauzată de obiecte materiale sau că experiența noastră senzorială este alcătuită din obiecte materiale. Argumentele lui Berkeley l-au condus să nege de fapt însăși existența materiei. Din acest motiv, interpretarea sa filozofică este numită imaterialism sau idealism.

A nega existența materiei poate părea un act foarte ciudat pentru mulți oameni din zilele noastre, și cu siguranță a fost așa și în vremea lui Berkeley. Totuși, luați în considerare pentru o clipă ce reprezintă această idee a materiei pentru noi. Interpretarea obișnuită a materiei poate fi aceea că există obiecte în lume care nu au relații necesare cu noi și că prin intermediul simțurilor noastre putem percepe aceste obiecte. Cu toate acestea, știința avertizează că de fapt noi nu percepem materia. Ceea ce percepem sunt efecte care sunt cauzate de materie, de exemplu, culoarea se bazează pe reflecțiile provenite de la obiectele materiale. Cu cât ne gândim mai mult la materie, cu atât devine o idee mai bizară și mai vagă. Nu o percepem cu adevărat niciodată, dar luăm hotărârea că percepțiile noastre trebuie să fie provocate de ceva, iar materia este cauza pe care o deducem.

Berkeley credea că ideea materiei este în același timp nesigură și auto-contradictorie;
Prin materie, așadar, trebuie să înțelegem o substanță inertă, lipsită de simțire, în care subzistă realmente întinderea, forma și mișcarea. Dar este evident, din ceea ce am și demonstrat, că întinderea (spațiul), forma și mișcarea sunt doar idei care există în spirit și că o idee nu poate fi altceva decât o idee și că, în consecință, nici ele și nici arhetipurile lor nu pot exista într-o substanță care nu percepe. Deci este clar că însăși noțiunea a ceea ce se numește materie sau substanță corporală cuprinde în ea o contradicție.” [Principiile cunoașterii umane]

O parte din imaterialismul lui Berkeley poate fi înțeles ducând empirismul la dimensiunea sa logică maximă. Dacă cunoașterea este dependentă de experiența simțurilor, atunci nu există un principiu direct pentru a susține existența a ceea ce nu este perceput. Concepția lui Berkeley cu privire la acest lucru este enunțată de faimosul său dicton Esse Est Percipi sau “A fi înseamnă a fi perceput”.

Nu am argumenta împotriva existenței vreunui lucru pe care îl putem înțelege, fie prin simțuri, fie prin reflecție. Că lucrurile pe care le văd cu ochii mei și le ating cu mâinile mele există realmente este ceva din care nu fac nici cea mai mică problemă. Singurul lucru a cărui existență o negăm este ceea ce filosofii numesc materie sau substanță corporală. Iar negând-o, nu aducem nicio daună restului omenirii, care, îndrăznesc să spun, n-o va pierde niciodată. Ateul, într-adevăr, va dori ca culoarea unui nume vid să suporte impietatea sa, iar filosofii vor găsi poate că au pierdut o mare ocazie de controversă măruntă.” [Principiile cunoașterii umane]

* În articolul următor, un scurt portret al lui Confucius.

*** Informațiile provin de pe site-ul universității statului Oregon și aparțin domeniului public.

About these ads

One response to “George Berkeley

  1. daurel 09/10/2011 la 19:35

    Aici mai trebuie sa citesc, recitesc…

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: